Continuam mai jos seria termenilor financiar-contabili utilizati frecvent in activitatea de zi cu zi a unei entitati, definiti, explicati si exemplificati.
Detasarea
Deseori se face confuzie intre delegare si detasare.
Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.
Detasarea are cateva particularitati:
- Poate fi dispusa pe o perioada de maxim un an;
- Poate fi refuzata de salariat doar in mod exceptional, ca urmare a unor motive personale temeinice;
- Pe perioada detasarii are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Spre deosebire de aceasta, delegarea este exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.
Perioada fiscala
De multe ori antreprenorii se intreaba de ce pentru unele firme platesc anumite taxe lunar iar pentru altele trimestrial. Raspunsul este dat de modul in care a fost stabilita perioada fiscala in vectorul fiscal al entitatii.
Pentru fiecare obligatie fiscala exista anumite reglementari in functie de care firmele trebuie sa depuna declaratiile si sa efectueze platile lunar sau trimestrial. In Romania, regula de baza este ca perioada fiscala este luna calendaristica si prin exceptie, pentru firmele mai mici, ca facilitate, se utilizeaza perioada fiscala trimestrul.
De exemplu, pentru TVA, perioada fiscala este luna calendaristica, iar ca exceptie trimestrul pentru persoana impozabila care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri care nu a depasit plafonul de 100.000 euro, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila a efectuat in cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achizitii intracomunitare de bunuri.
Prag de semnificatie
Deseori in contabilitatea firmelor mari se discuta despre pragul de semnificatie, mai ales atunci cand sunt auditate. Pragul de semnificatie inseamna statutul informatiilor in cazul in care se poate anticipa in mod rezonabil ca omiterea sau prezentarea eronata a acestora influenteaza deciziile pe care utilizatorii le adopta pe baza situatiilor financiare ale entitatii.
Pragul de semnificatie al elementelor individuale se evalueaza in contextul altor elemente similare. De exemplu, daca pentru o entitate cu o cifra de afaceri de 100.000 lei, o factura emisa si neinregistrata in valoare de 10.000 lei este semnificativa fiind 10% din cifra de afaceri, pentru o alta entitate cu cifra de afaceri de 100.000.000 lei, aceasta omisiune poate fi considerata nesemnificativa.
In legislatie stabilirea acestui prag este lasata la judecata profesionala a entitatilor, neexistand o “reteta” de determinare. Odata insa stabilit, acesta trebuie mentionat in manualul de politici si proceduri contabile.
Microentitate
Reglementarile contabile impart entitatile in anumite categorii in functie de incadrarea in anumite criterii de marime. Cea mai mica entitate din punct de vedere a prevederilor contabile este microentitatea, respectiv acea entitate care la data bilantului nu depaseste limitele a cel putin doua dintre criteriile urmatoare:
- totalul activelor: 1,5 milioane de lei;
- cifra de afaceri neta: 3 milioane de lei;
- numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: zece.
Atentie! Microentitate nu este acelasi lucru cu microintreprindere. Microentitatea este un tip de entitate din punct de vedere fiscal, definita conform Codului fiscal.
Leasing financiar
Daca nu doresti sa cumperi un bun (de exemplu un autoturism pe firma) fiindca poate nu ai banii necesari sau nu vrei sa ii imobilizezi intr-o astfel de achizitie, dar totusi ai nevoie de respectivul bun, poti alege varianta leasingului. Leasingul poate fi de doua feluri: financiar sau operational.
Leasingul financiar este orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului se transfera catre utilizator din momentul in care contractul de leasing produce efecte;
- prevede in mod expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
- utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;
- perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
- valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului;
Bunul primit in leasing financiar va aparea ca activ in bilantul entitatii si va fi amortizat de catre aceasta.
Rulajul unui cont
Chiar daca nu esti contabil, este bine sa stii ca orice cont are sold initial, rulaje si sold final. Conturile functioneaza dupa ecuatia: sold initial+ intrari- iesiri = sold final. Rulajele sunt practic intrarile si iesirile din acesta ecuatie.
Intrarile se mai numesc rulaje debitoare. Iesirile se mai numesc rulaje creditoare.
Un rulaj poate fi pe un an, pe o luna sau pe orice perioada doresti, insa este bine sa o precizezi pentru a fi evitate confuziile.
Inchiderea de perioada
De multe ori atunci cand discutam cu un contabil in ultimele zile ale unei luni, sau mai ales la final de an, aflam ca este in “inchidere” sau daca lucreaza la o multinationala, spune ca e in process de “closing”.
Ce inseamna acest lucru?
La finalul fiecarei luni, contabilul trebuie sa parcurga o serie de pasi astfel:
- inregistrarea tuturor documentelor din luna respectiva in contabilitate: facturi, extrase de cont, chitante, bonuri, etc.
- inregistrarea amortizarii tuturor echipamentelor si soft-urilor din gestiune;
- efectuarea reevaluarii soldurilor exprimate in valuta;
- inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli;
- inregistrarea salariilor.
Acestea sunt insotite de multiple verificari ale corectitudinii soldurilor, generarea balantelor si altor documente care vor trebui arhivate. In multinationale, aceste inchideri se fac dupa reguli bine stabilite, urmand un proces clar, in care multe tranzactii sunt automatizate.
Cost de productie
Costul de productie al unui bun reprezinta costul pentru entitate pentru a obtine o unitate de produs finit, in urma procesului de productie din entitate. Este format din pretul de achizitie al materiilor prime si al materialelor consumabile si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauza.
Costul de productie cuprinde:
- cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, salariile angajatilor direct productivi si alte cheltuieli directe de productie precum si
- cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul de productie nu este acelasi lucru cu costul de achizitie sau pretul de vanzare.
