In capitolul patru din cartea “Antreprenoriat, Drumul de la Idei catre Oportunitati si Succes in Afaceri”, Marius Ghenea continua seria sfaturilor pentru antreprenori abordand si tema managementului dezvoltarii afacerii cu tot ce presupune aceasta: presiunile resimtite in perioada cresterii; abordarea de noi piete, produse si teritorii; resursele externe de crestere; probleme ce pot aparea si solutii necesare pentru restructurare.
In articolul de astazi vom rezuma cateva idei despre avantajele si dezavantajele pe care le prezinta cresterea si transformarea afacerii in una mai mare.
“Cresterea este in natura umana, dar si in natura afacerilor. Fara sa spun ca toate afacerile sunt gandite pentru crestere, majoritatea au un asemenea obiectiv, fie el implicit sau explicit. Exista insa si afaceri viabile care nu sunt dezvoltate in ideea de a creste. Multe dintre acestea sunt ceea ce numim lifestyle business, adica afacerile legate de un anumit mod de viata si care nu se schimba in timp ca forma sau dimensiune: restaurante mono-locatie, manufacturi traditionale, pensiuni sau mici hoteluri neafiliate etc. Mai exista intr-adevar si un alt tip de afaceri care nu cresc, anume afacerile proaste: acestea nu doar ca nu cresc, ci chiar dau inapoi (si, in cele din urma, esueaza).
Dar de ce este atat de atragatoare pentru afaceri ideea de crestere? Exista un semn „egal” intre „mai mare” si „mai valoros”? Cresterea face o afacere mai mare, iar o afacere mai mare are cateva atuuri greu de ignorat:
- realizeaza economii de scara pe partea de operatiuni (pe scurt, reuseste sa optimizeze costurile operationale mai bine, in primul rand pentru ca partea de costuri fixe este aplicata la un volum mai mare al vanzarilor, iar pe de alta parte pentru ca apar avantaje economice chiar si in ceea ce priveste costurile variabile)
- o companie mai mare este mai atractiva pentru furnizori: pentru un astfel de furnizor este, in general, mai bine sa vanda o cantitate din produsele sau serviciile sale printr-un singur client mai mare, decat sa vanda aceeasi cantitate prin mai multi clienti mai mici
- o companie mai mare este in plus mai credibila fata de stakeholders: angajatii vor fi mai mandri si mai motivati sa lucreze intr-o companie mare (cu unele exceptii); clientii vor prefera sa cumpere de la o firma mai mare, care le da mai multa incredere (din nou, cu anumite limitari si exceptii); nu in cele din urma, bancile sau alte institutii financiare si de investitii se vor uita cu mai mult interes la o afacere mare, decat la una mica;
- la final, dar nu in cele din urma, oarecum in ciuda a ceea ce ne-ar putea indica intuitia, antreprenorul insusi are o posibilitate mai mare de a influenta bunul mers al companiei intr-o afacere mai mare, decat intr-una mica; chiar daca la o prima vedere, ne imaginam ca intr-o companie mica rolul si puterea de influenta ale antreprenorului sunt mai mari, in realitate, pe masura ce compania creste, antreprenorul are din ce in ce mai multe resurse (financiare, materiale si umane) la dispozitie pentru a putea influenta in mod radical afacerea in ansamblu, rezultatele acesteia;
Acestea fiind spuse, cresterea nu vine insa numai cu binecuvantari pentru antreprenori. Chiar daca ajung la anumite economii de scara, chiar daca devin mai atractivi pentru terte parti interesate, chiar daca le creste posibilitatea de a influenta bunul mers al afacerilor, odata cu aceste avantaje, vine si o serie de dezavantaje, sau in orice caz de presiuni care trebuie cat mai corect adresate: presiunea pe resursele financiare, presiunea pe resursele umane si organizationale, presiunea pe antreprenor.”
Despre cele trei tipuri de presiuni vom discuta in articolul urmator, astfel ca iti recomandam sa te abonezi la newsletterul nostru pentru a nu pierde continuarea articolelor din aceasta carte, dar si multe alte noutati din domeniu. Totodata, gasesti capitolele anterioare dezbatute pe blogul Smart Bill.
