Codul muncii specifica clar ca orice angajat are dreptulla repaus zilnic si saptamanal si la un concediu de odihna anual. Vom vorbi in acest articol despre repausul zilnic, saptamanal si concediul de odihna, precum si despre influenta somajului tehnic asupra concediului de odihna anual.
Iata la ce se refera fiecare dintre aceste tipuri de repaus si ce prevederi legale exista:
Pauza de masa si repausul zilnic
- Daca durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, angajatii au dreptul la o pauza de masa si alte pauze, conform prevederilor contractului colectiv de munca sau regulamentului intern. Exceptie fac tinerii in varsta de pana in 18 ani, care beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, daca durata timpului de munca depaseste 4 ore jumatate.
- Daca nu este stipulat contrar in contractul colectiv de munca si/sau regulamentul intern, pauzele de masa nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.
- Intre doua zile de munca, angajatii au dreptul la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, sau, in cazul muncii in schimburi, de un repaus de minim 8 ore intre schimburi.
- Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
Repausul saptamanal
- Fiecare angajat trebuie sa beneficieze de un repaus saptamanal de 48 de ore consecutive (de regula sambata si duminica), insa in situatia in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
- In situatia in care zilele consecutive nu pot fi sambata sau duminica, angajatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
- De repausul saptamanal beneficiaza si angajatii cu contract de munca partial. De exemplu, un angajat cu 2 ore/zi trebuie sa aiba 2 zile consecutive de repaus saptamanal, la fel ca un angajat cu norma intreaga.
- In mod exceptional, zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice dar numai cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite.
Angajatorii trebuie sa fie atenti la respectarea acestor prevederi, fiindca in eventualitatea unui control pot fi supusi unor amenzi destul de mari. Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal se sanctioneaza cu amenda intre 1.500 lei si 3.000 lei.
Concediul de odihna
- Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare, insa angajatorul poate decide acordarea unui numar mai mare de zile de concediu. Acest lucru se mentioneaza in contractul de munca.
- Concediul trebuie sa se efectueze in fiecare an. Angajatul nu poate renunta la efectuarea concediului de odihna pentru a primi contravaloarea acestuia in bani. Compensarea in bani este permisa numai la incetarea CIM.
- Durata concediului de odihna nu este afectata de:
– zilele de sarbatoare legala;
– zilele de concediu medical;
– zilele aferente concediului de maternitate;
– zilele aferente concediului pentru ingrijirea copilului bolnav.
In situatia in care angajatul se imbolnaveste in concediul de odihna si primeste concediu medical, concediul de odihna se suspenda si nu este afectat de durata pentru care se obtine concediu medical. Daca angajatul aflat in perioada de preaviz isi ia zilele de concediu de odihna cuvenite, in aceasta perioada, durata acestor zile nu va prelungi preavizul.
Caz particular numarul zilelor de concediu de odihna anual este afectat de perioada de somaj tehnic?
In contextual actual, foarte multi angajati au avut zile de somaj tehnic, in cadrul carora contractul lor de munca a fost suspendat.
Conform Codului Muncii – art. 52, alin.1, lit. c), in cazul suspendarii contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raporturilor de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a drepturilor de natura salariala de catre angajator, insa pe durata acesteia pot continua sa existe alte drepturi.
Concediu de odihna se acorda, de regula, pentru refacerea capacitatii de munca in urma activitatii prestate in cursul unui an calendaristic. Chiar daca in Codul Muncii nu se prevede expres, in cazul suspendarii contractului individual de munca potrivit potrivit art. 52, alin. 1, lit, c), durata concediului de odihna se diminueaza proportional cu durata suspendarii activitatii.
Astfel, durata suspendarii pe motiv de somaj tehnic reduce numarul de zile la care angajatul are dreptul.
De exemplu, daca in anul 2020 angajatul are dreptul la 24 de zile libere conform contractului de munca si a fost o luna in somaj tehnic, atunci numarul de zile de concediu de odihna la care are dreptul in 2020 se determina astfel:
- numarul de zile de concediu/luna = 24 zile/12luni = 2 zile/luna
- numarul total de zile libere care i se cuvin in 2020 = 24 zile 2 zile = 22 zile.
Cu toate acestea, angajatorul poate decide sa nu reduca numarul de zile libere cuvenite angajatului.
Spre deosebire de angajatii in somaj tehnic, angajatii care au avut zile libere pentru supraveghere copil, conform Legii 19/2020, acestia neavand contractul de munca suspendat, nu vor avea concediul de odihna afectat de aceasta intrerupere a activitatii.
Testeaza gratuit programele noastre: Program Facturare, Program Gestiune sau Program Contabilitate si afla mai multe despre cum te ajuta ecosistemul SmartBill sa iti cresti afacerea.
