Abordam un subiect sensibil atat pentru angajator, cat mai ales pentru angajat, care de cele mai multe ori, in necunostinta de cauza, poate incasa drepturi salariale diminuate din cauza ca angajatorul i-a retinut anumite sume de bani din diverse motive.
Retinerile salariale sunt foarte strict reglementate de legislatia in vigoare (de Codul Muncii, Codul de Procedura Fiscala si Codul de Procedura Civila), de aceea, in calitate de angajatori, inainte de a retine o anumita suma de bani salariatilor, este recomandat sa ne informam corespunzator in acest sens.
Codul Muncii prevede la articolul 169 urmatoarele aspecte importante:
- nicio retinere din salariu nu poate fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege
- retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila
- in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine: obligatiile de intretinere, conform Codului familiei; contributiile si impozitele datorate catre stat; daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite; acoperirea altor datorii
- retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net
Astfel, singurele retineri din salariu pe care angajatorul are dreptul sa le efectueze in lipsa unei hotarari judecatoresti sunt:
- impozitele pe care salariatul le datoreaza bugetului de stat, aferente venitului din salarii
- contributiile (CAS si CASS) pe care salariatul le datoreaza bugetului de stat ca urmare a salariului incasat
- garantiile materiale in cazul gestionarilor (art. 10 din Legea nr. 22/1969) – daca e cazul
- cotizatia la sindicat, in limita a 1% din venitul brut (art. 24 din Legea nr. 62/2011) – daca e cazul
Alte retineri de natura salariala se vor putea face doar in baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.
In ceea ce priveste cuantumul retinerilor salariale cumulate, acestea nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. Codul de procedura civila vine cu o completare in acest sens, regasita la art. 729:
Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
- pana la jumatate (1/2) din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii
- pana la o treime (1/3) din venitul lunar net, pentru orice alte datorii
Atentie! Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate (1/2) din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
In ceea ce priveste recuperarea pagubelor pe care salariatul i le-ar putea cauza angajatorului, exista reglementari in acest sens cuprinse in Legea nr. 40/2011 si care prevede faptul ca, in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
O situatie foarte des intalnita in practica este cea in care angajatul si-a luat mai multe zile de concediu decat avea dreptul la incetarea contractului individual de munca – multi angajatori ar avea tendinta sa retina din salariul angajatilor pe ultima luna de munca acea suma aferenta zilelor de concediu de odihna efectuate in plus – o decizie complet gresita conform legii.
In situatia mai sus descrisa, potrivit art. 256 alin. (1) din Codul Muncii salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.
Astfel, daca exista zile de concediu efectuate in plus, se poate solicita angajatului restituirea acestora in calitate de sume nedatorate, insa nu se pot retine din salariu in lipsa unei hotarari judecatoresti (art. 169 din Codul Muncii).
Usureaza-ti munca cu gestionarea documentelor si castiga timp pretios pentru afacerea ta! Testeaza produsele SmartBill: program facturare, gestiune si contabilitate. Afla din pagina dedicata e-Factura si e-Transport motivele pentru care merita sa alegi SmartBill.
Un alt tip de retinere legale, care pot fi aplicata asupra salariului este contributia la pilonul de pensii facultative (cand aceasta este platita de salariat) – in limita a 15% din venitul salarial brut lunar;
Buna ziua Vali,
Angajatii pot opta sa contribuie la un fond de pensii facultative si pot beneficia de anumite facilitati in limita unui plafon valoric.
Mai precis, contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana, nu sunt supuse impozitului pe venit si nici contributiilor sociale. In plus fata de acest lucru, angajatii pot sa isi suplimenteze plata achitand diferenta din cont personal.
Zi frumoasa!