In capitolul cinci din cartea lui, Antreprenoriat, Drumul de la Idei catre Oportunitati si Succes in Afaceri, Marius Ghenea vorbeste despre sfarsitul afacerii din perspectiva antreprenoriala. Pentru a ajunge la acest ultim pas, afacerile sunt considerate la inceput de catre antreprenori “copii”, iar ulterior acestea pot fi afectate de diferite cicluri de business. Astazi ne vom opri asupra acestor doua subiecte:
“Afacerea, “copilul” iubit al oricarui antreprenor
Pentru orice antreprenor, afacerea pe care o fondeaza si o dezvolta, reprezinta o parte foarte importanta din viata sa. Mai ales daca vorbim de acei antreprenori care incep prima afacere inainte de a-si intemeia o familie, asemanarea acestei afaceri cu propriul tau copil nu mai pare deloc exagerata. In ceea ce ma priveste, am mers exact pe aceasta ruta, asa incat, imediat dupa terminarea facultatii (si cu multi ani inainte de a ma casatori si de a avea un copil), am infiintat prima mea afacere antreprenoriala, impreuna cu doi fosti colegi de facultate.
Opt ani mai tarziu, am realizat un prim exit pentru mine ca antreprenor (dupa care au mai urmat si altele), un moment foarte emotionant pentru mine (ca si pentru cei impreuna cu care lucrasem atatia ani), deoarece afacerea aceea era deja o parte foarte importanta din viata mea: poate cea mai importanta, la acel moment. . Partea buna a lucrurilor, in afara de aspectele care tin de realizarile materiale, a fost ca, eliberat de aceasta relatie destul de stransa si de exclusiva pe care o aveam cu afacerea, am reusit, la doar un an (si respectiv doi ani) distanta, sa ma casatoresc si sa am un copil (pe care, indiscutabil, il iubesc mai mult decat orice afacere din aceasta lume!). Asa ca, intr-un fel, simt asa cum simt multi antreprenori, in legatura cu afacerile lor, pentru ca am trecut personal prin aceste situatii, chiar de mai multe ori, pana in prezent.
Cu privire la relatia dintre antreprenori si afacerile lor, ceea ce am inteles eu foarte clar este ca pentru majoritatea (daca nu pentru toti) antreprenorilor valorosi, frumusetea acestei activitati nu este in rezultatele ei finale (succes de business, exit etc.), ci in calatoria aceasta fabuloasa pe calea antreprenoriala. Din acest punct de vedere, pot intelege, in afara de atasamentul sentimental, si un alt tip de retinere fata de o solutie de exit: eu ce mai fac dupa exit? Aceasta este intrebarea pe care si-o pun foarte multi antreprenori pentru care activitatea aceasta intensa, cu bucuriile si cu neplacerile ei, cu realizarile si cu esecurile, este de fapt modul lor de viata, un mod de viata la care nu ar renunta nici pentru toti banii din lume. Asa cum spunea extraordinar Walt Disney, unul dintre cei mai mari antreprenori ai tuturor timpurilor: eu nu fac filme pentru a face bani, eu fac bani pentru a putea face filme!
Despre ciclurile de business
Inainte de a vorbi despre modul cum poate fi materializata (sau “recoltata”, ca sa folosim termenul american consacrat) o afacere, cred ca este util sa intelegem in primul rand cum arata ciclurile de business si ce influenta au ele asupra activitatii antreprenoriale.
Ciclurile de business sunt acele curbe de evolutie economica, pe perioade de timp mai lungi sau mai scurte caracterizate de o perioada de crestere, urmata de o perioada de platou sau de stagnare si, la final, de o perioada de descrestere. Cu riscul de a intra intr-o zona destul de teoretica, a fost intotdeauna pentru mine clar ca antreprenorii ar putea invata foarte mult despre propria lor afacere, daca ar acorda ceva mai multa atentie ciclurilor tipice de business. Aceste cicluri nu ma afecteaza doar pe mine sau doar anumite zone economice si de business, ci au un impact asupra oricui, chiar si asupra consumatorilor, dar cu siguranta au un efect asupra afacerilor.
Iata, pe scurt, care sunt cele patru cicluri de business importante si cum afecteaza ele afacerile antreprenoriale (Joseph Schumpeter):
a) Ciclul Kitchin sau “ciclul stocurilor”, care este cel mai scurt ciclu de business si in general dureaza intre 3-5 ani: acest ciclu incepe in general cu o crestere a cererii din piata pentru un anumit produs, care determina toate companiile din acel domeniu de activitate sa investeasca tot capitalul disponibil pentru a mari posibilitatea de livrare a respectivelor produse.
Intr-un interval relativ scurt (intre cateva luni si maxim 2 ani, in functie de tipul de produs), piata va fi inundata de produse care ajung sa fie mult in exces fata de cererea reala, ceea ce declanseaza un mecanism de corectie, mecanism ce duce, in final, la reducerea productiei sau la adaptarea furnizarii de produse cu cererea reala. Cu toate ca pare un mecanism simplu, in general el dureaza din nou oriunde intre cateva luni si 2 ani, deoarece apar tot felul de intarzieri pe traseul de la piata reala inapoi catre antreprenorii care furnizeaza sau produc acele bunuri in exces.
Este important pentru antreprenori sa cunoasca acest ciclu scurt, deoarece o supra-productie de bunuri bazata pe informatii insuficiente din piata sau pe o corelare incorecta a tuturor informatiilor despre concurenta, poate pune multi antreprenori intr-o situatie delicata si, pe unii dintre ei, ii poate lasa efectiv pe drumuri.
Cu cativa ani in urma, cand aveam o mica investitie in industria acoperisurilor de tigla metalica, a existat o parere a multor jucatori din piata ca cererea este in crestere rapida, asa ca unii dintre ei au investit in noi capacitati de productie, pentru a fructifica aceasta aparenta oportunitate. In plus, numerosi dealeri si distribuitori ai acestor produse, considerand ca procesul propriu-zis de fabricatie era unul relativ simplu, au inceput sa se diversifice prin integrare in aval investind si ei in noi facilitati de productie. In cca. 2 ani, piata a fost inundata de produse din aceasta categorie, in timp ce piata imobiliara incepuse deja sa stagneze chiar din prima parte a anului 2008, asa ca cererea din piata era de fapt in scadere, nici macar stagnanta. Rezultatul? Sunt si azi foarte multe asemenea instalatii de productie disponibile la vanzare in lichidare, deoarece multe dintre firmele care au facut asemenea investitii au intrat, ulterior, in faliment, pentru ca nu au mai reusit sa rescaleze afacerile la noile realitati de piata.
b) Ciclul Juglar sau “ciclul variatiei capitalurilor fixe”, care seamana oarecum cu ciclul Kitchin, dar este ceva mai lung, intre 8-10 ani: pe langa modificarile de utilizare a capitalurilor fixe, pe fondul unor cereri in crestere ale pietei, mai apar in ciclurile Juglar si niste oscilatii in investitiile care se fac in respectiva industrie catre mijloacele fixe. Cu alte cuvinte, in suprapunere cu entuziasmul antreprenorilor de a utiliza tot capitalul pentru a maximiza livrarea catre piata a produselor si serviciilor, apar si investitorii financiari, care considera ca aceasta este o buna oportunitate de a investi, situatie in care sumele utilizate, dar si inflatarea care rezulta, sunt mai semnificative.
Prin implicarea unor fluxuri de investitii noi, ciclul respectiv se auto-intretine mai mult, asa incat el nu se corecteaza in 3-5 ani, ci doar intr-o decada, timp in care, dupa ce au vazut stagnarea sau scaderea, investitorii cauta solutii de a iesi din acea situatie dificila prin diverse metode (vanzarea catre alti investitori sau alte rute de exit, dar uneori si investitii mai mari in continuare in speranta ca situatia se va redresa).
c) Ciclul Kuznets sau “coarda Kuznets” (Kuznets swing), sau “ciclul investitiilor de infrastructura” este un ciclu ceva mai lung, cu durate intre 15-25 ani, care se bazeaza pe anumite procese demografice la scara mare, cum ar fi cele legate de emigratie, sau de imbatranirea populatiei (sau dimpotriva, in anumite tari, de o populatie extrem de tanara si/sau de educata). In principal, daca ne referim la emigratie, atunci vorbim de acele schimbari economice pe care un val de emigratie semnificativ le poate produce in momentul in care ajunge intr-o noua zona economica (de exemplu emigratia europeana spre Statele Unite de la inceputul secolului, sau mai curand un ciclu asemanator este legat de emigratia turca spre Germania sau cea indiana si araba spre Marea Britanie).
Chiar daca Romania nu este in mod semnificativ afectata de imigratie, putem sa ne imaginam ca un astfel de ciclu va actiona dramatic in urmatorii 15-20 de ani din perspectiva romanilor plecati in strainatate, ceea ce pe de o parte inseamna in continuare sume de bani aduse inapoi in tara (si folosite pentru achizitia de produse si servicii) dar, pe de alta parte, poate insemna, pe acest termen relativ lung, si pierderea unei parti insemnate a consumatorilor actuali pe care orice afacere antreprenoriala din Romania ii are. In aceste conditii, in loc sa ii considerati pe acei clienti cu o valoare de termen lung (asa cum se spune, life-time value), estimarea valorii generate de acei clienti trebuie calculata pe un termen mai scurt, respectiv pana vor pleca din tara. Separat de aceasta problema, plecarea semnificativa a romanilor activi in strainatate, la munca, inseamna si un fenomen suplimentar de imbatranire a populatiei ramase in tara, ceea ce pentru anumite afaceri, care NU se adreseaza populatiei in varsta, poate avea un efect devastator, pe termen mediu.
d) Ciclul Kondratief, cunoscut si sub numele de “ciclul lung”, “superciclu” sau K-wave, este cel mai lung dintre toate ciclurile si are o durata intre 50-60 ani, el definind in general principala caracteristica a economiei mondiale pentru cei 50-60 ani de referinta. (exemplu: cca. 1780 – 1840 Revolutia Industriala, cca. 1840 – 1890 ciclul „cailor ferate si otelului” etc). Incepand cu ca. 2020 am putea astfel sa luam in calcul urmatorul ciclu lung, poate unul care sa fie definit de Google sau de Facebook (un ciclu de tip web 3.0, care sa mute o mare parte din activitatea globala, individuala sau de business, pe Internet).
Si totusi, de ce ne intereseaza atat de mult ciclurile de business atunci cand vorbim de dezvoltarea unei afaceri sau, cu atat mai mult, atunci cand vorbim de exit-ul dintr-un business? Nimic mai simplu: daca ne gandim la o companie care, de exemplu, nu ar fi produs decat motoare pe abur la sfarsitul secolului al XIX-lea, ea ar fi putut fi o companie de succes, dar cativa ani (sau decenii) mai tarziu, ar fi fost o activitate economica revoluta, fara piata, fara clienti, fara viitor.
Iata de ce, as fi recomandat unui astfel de antreprenor (atunci sau acum) sa realizeze un exit in momentul in care ciclul de business lucreaza in favoarea sa, nu impotriva sa (indiferent daca este un ciclu scurt sau lung, dar mai ales in cazul ciclurilor mai scurte, care sunt si mai usor de estimat, sunt mai predictibile decat cele lungi). Intamplator sau nu, Bolton&Watt, firma care a dominat piata de productie mondiala a motoarelor cu aburi timp de aproape un secol, a intrat in faliment la putin timp dupa ce noile motoare (cu motorina sau electrice) au inceput sa intre in piata, in prima parte a secolului trecut.
Daca la intrarea in afacere, le recomand tuturor antreprenorilor sa incerce sa fie „pe val”, adica sa prinda o zona de piata sau un domeniu aflat in plina crestere (nu unul aflat deja in stagnare sau in scadere), cu atat mai mult le recomand antreprenorilor sa incerce sa materializeze afacerea lor atunci cand si ciclurile de business se suprapun in mod fericit, respectiv intr-o perioada in care ciclul care caracterizeaza afacerea voastra, industria voastra, este inca in perioada de crestere, nu a intrat in stagnare sau in scadere.
Aici greselile care se fac sunt de mai multe feluri, mergand de la estimarea incorecta a modului cum lucreaza aceste cicluri de business (multe companii implicate in creditarea de consum nu au crezut, pur si simplu, ca aceasta se va opri atat de brusc si atat de dramatic, iar pentru unele dintre afacerile din acest domeniu, ultimii doi ani au insemnat, din cauza acestei erori de estimare, falimentul), pana la lacomie pur si simplu (sunt si astfel de antreprenori care de fapt doresc sa isi vanda afacerea, dar se gandesc ca daca mai asteapta putin sau daca negociaza ceva mai mult, vor obtine mai multi bani: pentru unii, aceasta intarziere poate insemna diferenta dintre o materializare de succes a investitiei facute de antreprenor si disparitia afacerii, pur si simplu).”
Urmareste in continuare blogul Smart Bill si vei afla din articolele urmatoare mai multe informatii despre faliment, succesiunea in familie si alte tipuri de exituri din afaceri.
